Doar azi
Nu te enerva!
Nu fii ingrijorat!
Fii recunoscator pentru toate!
Lucreaza cu severitate asupra ta!
Fii prietenos cu semenii tai!
Friday, February 23, 2007
Wednesday, February 21, 2007
TRECEREA ( MOARTEA ) BATRINILOR
Tocmai m-am intors de la inmormantarea bunicului meu. Cu moartea lui, s-a inchis un capitol din viata mea. El a fost ultimul meu bunic in viata si moartea sa marcheaza sfarsitul unei generatii in familia mea. Bunicul meu era destul de in varsta, statea rau cu sanatatea si era gata de plecare. Am multe amintiri tandre, pe care le voi pretui, despre timpul petrecut impreuna. Scriu despre asta pentru ca in prezent, multi oameni fac trecerea, timpul lor aici s-a terminat si contributia lor la viata noastra, din perspectiva materialului, s-a terminat. Poate fi dificil pentru noi, pentru ca in acelasi timp este si incheierea unei etape din vietile noastre si un semn ca timpurile se schimba si ca viata nu va mai fi ceea ce a fost altadata.
Cu toate ca ne putem pregatim pentru acest tip de shimbare, atunci cand se intampla, intotdeauna este o surpriza dificila si neasteptata. Trecerea celor in varsta marcheaza inceperea noului si ni s-a spus ca Schimbarea marcheaza, de asemenea, un timp in care multor oameni li se va da ocazia sa ramana aici, sau sa faca trecerea. Cand acei oameni sunt in varsta, alegerea este clara pentru noi. Dar atunci cand sunt tineri, alegerea aceasta devine mai confuza. Uitam ca noi suntem cu totii fiinte spirituale, ca suntem pe Pamant intr-o calatorie si ca avem posibilitatea sa alegem cat de mult vom sta aici.
Inaintarea vietii de la nastere la moarte a fost intotdeauna un mister pentru noi – si acum, in aceste timpuri cand ne indreptam cu totii catre un salt calitativ in dimensiuni superioare, de ce oamenii iau deciziile pe care le iau – sa stea sau sa plece – poate fi greu de inteles pentru cei ce raman. La fel ca orice alta decizie de viata, deciziile lor nu au nimic de a face cu noi; este pur si simplu timpul ca ei sa-si termine calatoria aici pe Pamant. Pentru bunicul meu, moartea a fost o usurare; pe de alta parte, atunci cand tanarul meu nepot a murit, acum cativa ani, mi-a fost mai greu sa-mi explic scopul ce a stat in spatele acestei alegeri.
Ni s-a spus ca Schimbarea va aduce multe modificari – si asa a si fost. Asa cum noi luam decizii pentru a schimba lucrurile in viata noastra, asa si altii iau astfel de decizii. Si, pentru multi, decizia inseamna sa hotarasca daca doresc si daca sunt capabili sa-si continue calatoria aici. Unii considera ca, acum, aceasta calatorie este prea dificila si aleg sa plece; altii iau decizia sa ramana. Oricare ar fi decizia lor, trebuie sa ne reamintim ca Schimbarea afecteaza vietile tuturor si ca trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram pe prezenta celorlalti in viata noastra, sa traim momentul si sa invatam cat se poate de mult din fiecare experienta de viata. Suntem cu totii responsabili de alegerile noastre si raspunzatori pentru propriul drum. Alegerea de a ramane sau de a pleca apartine fiecaruia. Putem sa-i plangem pe cei ce pleaca si sa Ie respectam alegerile, aducandu-ne aminte ca nu suntem niciodata separati de ei – si ca ei sunt alaturi de noi pe partea cealalta. Ii multumesc bunicului meu pentru prezenta sa in viata mea, pentru minunatele amintiri ale timpului petrecut impreuna – si ii doresc numai bine in urmatoarea etapa a calatoriei sale.
Acest articol a fost primit de la editura " For you "
Cu toate ca ne putem pregatim pentru acest tip de shimbare, atunci cand se intampla, intotdeauna este o surpriza dificila si neasteptata. Trecerea celor in varsta marcheaza inceperea noului si ni s-a spus ca Schimbarea marcheaza, de asemenea, un timp in care multor oameni li se va da ocazia sa ramana aici, sau sa faca trecerea. Cand acei oameni sunt in varsta, alegerea este clara pentru noi. Dar atunci cand sunt tineri, alegerea aceasta devine mai confuza. Uitam ca noi suntem cu totii fiinte spirituale, ca suntem pe Pamant intr-o calatorie si ca avem posibilitatea sa alegem cat de mult vom sta aici.
Inaintarea vietii de la nastere la moarte a fost intotdeauna un mister pentru noi – si acum, in aceste timpuri cand ne indreptam cu totii catre un salt calitativ in dimensiuni superioare, de ce oamenii iau deciziile pe care le iau – sa stea sau sa plece – poate fi greu de inteles pentru cei ce raman. La fel ca orice alta decizie de viata, deciziile lor nu au nimic de a face cu noi; este pur si simplu timpul ca ei sa-si termine calatoria aici pe Pamant. Pentru bunicul meu, moartea a fost o usurare; pe de alta parte, atunci cand tanarul meu nepot a murit, acum cativa ani, mi-a fost mai greu sa-mi explic scopul ce a stat in spatele acestei alegeri.
Ni s-a spus ca Schimbarea va aduce multe modificari – si asa a si fost. Asa cum noi luam decizii pentru a schimba lucrurile in viata noastra, asa si altii iau astfel de decizii. Si, pentru multi, decizia inseamna sa hotarasca daca doresc si daca sunt capabili sa-si continue calatoria aici. Unii considera ca, acum, aceasta calatorie este prea dificila si aleg sa plece; altii iau decizia sa ramana. Oricare ar fi decizia lor, trebuie sa ne reamintim ca Schimbarea afecteaza vietile tuturor si ca trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram pe prezenta celorlalti in viata noastra, sa traim momentul si sa invatam cat se poate de mult din fiecare experienta de viata. Suntem cu totii responsabili de alegerile noastre si raspunzatori pentru propriul drum. Alegerea de a ramane sau de a pleca apartine fiecaruia. Putem sa-i plangem pe cei ce pleaca si sa Ie respectam alegerile, aducandu-ne aminte ca nu suntem niciodata separati de ei – si ca ei sunt alaturi de noi pe partea cealalta. Ii multumesc bunicului meu pentru prezenta sa in viata mea, pentru minunatele amintiri ale timpului petrecut impreuna – si ii doresc numai bine in urmatoarea etapa a calatoriei sale.
Acest articol a fost primit de la editura " For you "
CInd...
Când îti vine sa plângi, adu-ti aminte de clipele în care zâmbeai;
Când simti ca viata nu are nici un rost gândeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait.
Când simti ca vrei sa mori gândeste-te ca altii ar da orice sa traiasca...
Iubeste-ti viata, parintii si prietenii. E cel mai de pret lucru.
Când simti ca viata nu are nici un rost gândeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait.
Când simti ca vrei sa mori gândeste-te ca altii ar da orice sa traiasca...
Iubeste-ti viata, parintii si prietenii. E cel mai de pret lucru.
Tuesday, February 20, 2007
CUM SA RAMII TINAR
1. Ignorati numerele ne-esentiale. Inclusiv varsta, greutatea si inaltimea. Lasati doctorii sa-si faca griji in legatura cu astea. De asta ii platim.
2. Inconjurati-va de prieteni veseli. Aia mohorati va deprima.
3. Invatati. Studiati compute rul, mestesugurile, gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca. "O minte inceata este atelierul diavolului." Si numele diavolului este Alzheimer.
4. Savurati lucrurile simple.
5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana nu mai puteti si va trebuie aer.
6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si treceti nai departe. Singura persoana care va insoteste toata viata, suntem NOI INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata.
7. Inconjurati-va cu dragoste, indiferent ca asta inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru.
8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna, pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu tine de voi "reparatia", cautati sprijin.
9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in alt judet, in alta tara, dar NU unde este vina.
10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii iubiti, cu orice ocazie.
SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea.
Sa va fie viata minunata!
2. Inconjurati-va de prieteni veseli. Aia mohorati va deprima.
3. Invatati. Studiati compute rul, mestesugurile, gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca. "O minte inceata este atelierul diavolului." Si numele diavolului este Alzheimer.
4. Savurati lucrurile simple.
5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana nu mai puteti si va trebuie aer.
6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si treceti nai departe. Singura persoana care va insoteste toata viata, suntem NOI INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata.
7. Inconjurati-va cu dragoste, indiferent ca asta inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru.
8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna, pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu tine de voi "reparatia", cautati sprijin.
9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in alt judet, in alta tara, dar NU unde este vina.
10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii iubiti, cu orice ocazie.
SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea.
Sa va fie viata minunata!
Sunday, February 11, 2007
Despre educatie
Doar cateva consideratii
(simple observatii din experienta de viata)
Educatia, un lucru essential in existenta noastra.
Inceputul : de la nastere
Se face acasa, la scoala, in societate, prin mass media etc...
Depinde de modul in care este facuta, de modelele oferite de societare, de motivarea individului, de capacitatea lui de a interactiona cu mediul si de a o recepta.
De la inceput trebuie facuta o distinctie clara intre doua categorii, care desi se intrepatrund, sunt totusi diferite : educatie si instructie.
Educatia, porneste din familie, care detine un rol fundamental in aceasta.
Cei 7 ani de acasa sunt hotaratori.
Prin educatie se transmit tipuri de comportament in relatia cu cei din jur, cu societatea in general, moduri de utilizare a unor tehnologii utilizate zilnic.
Formele primare de educatie pleaca de la atitudinea in relatiile cu familia, cu apropiatii si continua in formele cele mai neasteptate, de la modul de utilizare a unui calculator pana la utilizarea unei toalete publice.
Fundamentul educatiei incepe in perioada primara a vietii si contine reguli generale de interactiune cu mediul si societatea. Peste acestea se suprapun in timp educatia dobandita prin interactiunea cu mediul, concluziile fiecaruia si corectiile de rigoare.
Acestea sunt acte constiente, tin de nivelul de pregatire si de capacitatea de receptare a individului, si fara a avea cunostinte de psihologie le-as incadra la autoeducatie.
In mod cert autoeducatia este marcata de gradul de instruire si de capacitatea de a interactiona cu mediul din jur.
Si educatia si instructia se aplica insa pe un fond genetic care nu poate fi ignorat.
Tipul de om dat prin nastere (creatie), este cizelat prin educatie si instructie.
Peste amprenta genetica, care in linii mari da si personalitatea (si care este un dat), prin educatie si instruire se poate capata stralucire, intocmai ca un diament caruia prin prelucrare i se pot pune in valoare multe fatete, fiecare cu stralucirea ei.
Lipsa educatiei si instructiei te lasa fara stralucire, ramai ceva brut, cu potential de a deveni valoros dar care nu vei straluci niciodata.
Sunt multi oameni, cu potential foarte mare, care datorita atitudinii, conjuncturii, ignorantei, lipsei de informare si de instruire irosesc acest potential fantastic.
Dezvoltarea fara precedent a comunicatiei a reusit foarte mult sa ridice nivelul de instructie. In partea de educatie (primara), cred ca rezultatele sunt mai modeste, deoarece in partea de viata pana la 7 ani se receptioneaza mai greu aceste lucruri datorita varstei si nu mereu ceea ce se receptioneaza este in acord cu o buna educatie.
Viteza de circulatie a informatiei care influenteaza hotarator instructia oamenilor,
face ca tehnologiile sa evolueze foarte repede, si de multe ori suntem total depasiti de viteza acestor schimbari. Educatia si instructia receptate la o anumita varsta trebuie neactualizate comtinuu. De multe ori, datorita vitezei de schimbare in societate, viteza noastra de adaptare la realitati ramane in urma (si datorita instruirii care este mai lenta de la o varsta) si partea de educatie (in special referitoare la tehnologii si la utilizarea acestora- vezi si povestea d-lui Plesu cu toaleta japoneza) nu mai tine pasul cu vremurile…. Atunci incepem sa improvizam, Acest lucru duce la nesiguranta, angoase si in final la o retragere a oamenilor in ei insisi, ca o ultima forma de aparare in fata neputintelor.
Probabil ca va trebui sa inventam noi metode si mijloace de educatie si asimilare a aceteia, caci cele traditionale incep sa nu mai dea roade, iar scoala si biserica intervin tardiv si nu au ca prima preocupare acest lucru.
Poate se va inventa injectia pentru educatie, cine stie….
Autor Vlad Melu Toate drepturile rezervate
(simple observatii din experienta de viata)
Educatia, un lucru essential in existenta noastra.
Inceputul : de la nastere
Se face acasa, la scoala, in societate, prin mass media etc...
Depinde de modul in care este facuta, de modelele oferite de societare, de motivarea individului, de capacitatea lui de a interactiona cu mediul si de a o recepta.
De la inceput trebuie facuta o distinctie clara intre doua categorii, care desi se intrepatrund, sunt totusi diferite : educatie si instructie.
Educatia, porneste din familie, care detine un rol fundamental in aceasta.
Cei 7 ani de acasa sunt hotaratori.
Prin educatie se transmit tipuri de comportament in relatia cu cei din jur, cu societatea in general, moduri de utilizare a unor tehnologii utilizate zilnic.
Formele primare de educatie pleaca de la atitudinea in relatiile cu familia, cu apropiatii si continua in formele cele mai neasteptate, de la modul de utilizare a unui calculator pana la utilizarea unei toalete publice.
Fundamentul educatiei incepe in perioada primara a vietii si contine reguli generale de interactiune cu mediul si societatea. Peste acestea se suprapun in timp educatia dobandita prin interactiunea cu mediul, concluziile fiecaruia si corectiile de rigoare.
Acestea sunt acte constiente, tin de nivelul de pregatire si de capacitatea de receptare a individului, si fara a avea cunostinte de psihologie le-as incadra la autoeducatie.
In mod cert autoeducatia este marcata de gradul de instruire si de capacitatea de a interactiona cu mediul din jur.
Si educatia si instructia se aplica insa pe un fond genetic care nu poate fi ignorat.
Tipul de om dat prin nastere (creatie), este cizelat prin educatie si instructie.
Peste amprenta genetica, care in linii mari da si personalitatea (si care este un dat), prin educatie si instruire se poate capata stralucire, intocmai ca un diament caruia prin prelucrare i se pot pune in valoare multe fatete, fiecare cu stralucirea ei.
Lipsa educatiei si instructiei te lasa fara stralucire, ramai ceva brut, cu potential de a deveni valoros dar care nu vei straluci niciodata.
Sunt multi oameni, cu potential foarte mare, care datorita atitudinii, conjuncturii, ignorantei, lipsei de informare si de instruire irosesc acest potential fantastic.
Dezvoltarea fara precedent a comunicatiei a reusit foarte mult sa ridice nivelul de instructie. In partea de educatie (primara), cred ca rezultatele sunt mai modeste, deoarece in partea de viata pana la 7 ani se receptioneaza mai greu aceste lucruri datorita varstei si nu mereu ceea ce se receptioneaza este in acord cu o buna educatie.
Viteza de circulatie a informatiei care influenteaza hotarator instructia oamenilor,
face ca tehnologiile sa evolueze foarte repede, si de multe ori suntem total depasiti de viteza acestor schimbari. Educatia si instructia receptate la o anumita varsta trebuie neactualizate comtinuu. De multe ori, datorita vitezei de schimbare in societate, viteza noastra de adaptare la realitati ramane in urma (si datorita instruirii care este mai lenta de la o varsta) si partea de educatie (in special referitoare la tehnologii si la utilizarea acestora- vezi si povestea d-lui Plesu cu toaleta japoneza) nu mai tine pasul cu vremurile…. Atunci incepem sa improvizam, Acest lucru duce la nesiguranta, angoase si in final la o retragere a oamenilor in ei insisi, ca o ultima forma de aparare in fata neputintelor.
Probabil ca va trebui sa inventam noi metode si mijloace de educatie si asimilare a aceteia, caci cele traditionale incep sa nu mai dea roade, iar scoala si biserica intervin tardiv si nu au ca prima preocupare acest lucru.
Poate se va inventa injectia pentru educatie, cine stie….
Autor Vlad Melu Toate drepturile rezervate
Teama, un rau necesar ?
Cu totii simtim teama, daca nu zilnic macar de cateva ori in viata. .
Istoric vorbind, cred ca teama a aparut odata cu viata animala. Si animalele si oamenii se tem.
Cauzele sunt diferite doar prin interpretare.
Din interactiunea cu mediul apare teama de necunoscut, de boala, de durere,…. si exemplele ar putea continua.
Reactiile noastre la acest sentiment cred ca pot fi impartite in 2 clase mari :
1) Teama – factor de progres
Teama ca factor de progres : cand ti-e teama ca te vei inbolnavi, iei niste masuri preventive si poti salva anumite situatii, teama de a nu-ti pierde jobul te poate face mai competitiv, teama de a nu castiga un concurs important pentru viata ta te face sa inveti si sa lupti.
2) Teama- factor de inhibitie si regres
De multe ori la teama se poate reactiona prin inhibitie si se renunta la lupta.
Teama de necunoscut pe unii ii mobilizeaza, iar pe altii ii face sa devina conservatori, teama de a nu gresi ceva te face sa nu incerci.
Teama face parte din viata noastra.
Napoleon spunea candva : « Pe oameni ii mana in viata doua lucruri : teama si interesul »
Cand in urma sentimentului de teama te mobilizezi pot apare lucruri bune : « Frica (teama) pazeste pepenii’.
Mobilizarea fiintelor vii in fata temerii consider ca este functie de constitutia fizica si psihica, de gradul de instructie (la oameni) de mediul inconjurator
( prieteni….), etc.
Una peste alta,teama este un rau necesar.
Autor, Melu Vlad toate drepturile rezervate
Istoric vorbind, cred ca teama a aparut odata cu viata animala. Si animalele si oamenii se tem.
Cauzele sunt diferite doar prin interpretare.
Din interactiunea cu mediul apare teama de necunoscut, de boala, de durere,…. si exemplele ar putea continua.
Reactiile noastre la acest sentiment cred ca pot fi impartite in 2 clase mari :
1) Teama – factor de progres
Teama ca factor de progres : cand ti-e teama ca te vei inbolnavi, iei niste masuri preventive si poti salva anumite situatii, teama de a nu-ti pierde jobul te poate face mai competitiv, teama de a nu castiga un concurs important pentru viata ta te face sa inveti si sa lupti.
2) Teama- factor de inhibitie si regres
De multe ori la teama se poate reactiona prin inhibitie si se renunta la lupta.
Teama de necunoscut pe unii ii mobilizeaza, iar pe altii ii face sa devina conservatori, teama de a nu gresi ceva te face sa nu incerci.
Teama face parte din viata noastra.
Napoleon spunea candva : « Pe oameni ii mana in viata doua lucruri : teama si interesul »
Cand in urma sentimentului de teama te mobilizezi pot apare lucruri bune : « Frica (teama) pazeste pepenii’.
Mobilizarea fiintelor vii in fata temerii consider ca este functie de constitutia fizica si psihica, de gradul de instructie (la oameni) de mediul inconjurator
( prieteni….), etc.
Una peste alta,teama este un rau necesar.
Autor, Melu Vlad toate drepturile rezervate
Saturday, February 10, 2007
Pilde
Diamantul
Cu multe secole in urma, in Persia, un fermier asculta fascinat istorisirea unui necunoscut. Povestea era despre un "diamant". Conform povestitorului, diamantul era "o picatura inghetata de lumina", o nestemata atat de pretioasa, incat oricine ar fi descoperit o mina de diamante ar fi fost mai bogat ca un rege. Pana atunci fermierul nu auzise niciodata de diamante, dar acum ardea de dorinta de a pune mana pe o asemenea comoara.
Intamplator el detinea multe ogoare si livezi, fiind un om bogat. Totusi, din clipa in care a auzit de diamante s-a simtit un sarantoc. Nu putea sa aiba singurul lucru pe care il dorea cu adevarat. Gandul la diamantele care asteptau sa fie descoperite undeva in lume nu-i dadea pace nici in somn. De aceea, intr-o buna zi si-a vandut pamanturile si a pornit in cautarea lor. A ratacit, pe rand, prin Africa, Palestina si Europa si, finalmente, a sosit in Spania, batran, zdrentaros si amarat. Coplesit de disperare, s-a aruncat in mare si s-a inecat. In toate calatoriile sale nu zarise nici macar un singur diamant.
Intre timp, in Persia, cel care-i cumparase ogoarele a facut o descoperire neasteptata. El a gasit un diamant intr-un bolovan negru. Cercetarile urmatoare au dezvaluit ca pe acele pamanturi existau literalmente hectare de diamante. Cu timpul, proprietatea respectiva a ajuns sa fie cunoscuta ca mina de diamante Golconda, cea mai mare si mai bogata din lume. Daca fermierul s-ar fi multumit sa ramana acasa si sa se bucure de bogatia sa, comoara la care tanjea ar fi fost toata numai a lui.
Cum se poate obþine fericirea?
Maestrul: Fericirea nu este o stare de atins. Eºti dintotdeauna în starea de Fericire. Dorinþa ta de fericire provine din sentimentul tãu de insatisfacþie. Cine încearcã acest sentiment? Cautã sã afli! Atunci când dormi profund eºti fericit, dar în acest moment nu eºti. Cine este cel care a venit sã se interpunã între aceastã stare de Fericire ºi cea de Ne-Fericire?
Este Eul. Cautã sursa sa ºi vei gãsi Beatitudinea. Nu este vorba de a obþine ceva nou. Va fi suficient sã renunþi la ignoranþa ta, care te face sã vezi cã eºti altfel decât în starea de fericire. Cine este victima acestei ignoranþe? Este Eul. Cautã atunci sursa eului. Când vei ajunge acolo vei vedea cã eul dispare ºi cã doar starea de fericire eternã subzistã. Tu eºti Acela, Aici ºi Acum…
Fiecare om are dreptul dar ºi datoria de a se cunoaºte. A te cunoaºte pe tine însuþi înseamnã a cunoaºte pe Dumnezeu. Iar a cauta pe Dumnezeu aflat în afarã, pãrãsind pe Dumnezeu aflat în interiorul inimii, este ca ºi cum, aruncând o perlã veritabilã, ai cauta apoi o mãrgea fãrã preþ…
Traieste in prezent
Nu-þi cãra cu tine greºelile. Nu te cãi, nu regreta nimic ºi nu te simþi vinovat. Uitã complet de trecut - acesta nici mãcar nu existã. ªi nu te împovãra singur cu griji. Adicã nu te gândi deloc la viitor. Trãieºte în prezent, pentru cã aceasta este meditaþia. Mintea nu ºtie sã trãiascã decât în trecut sau în viitor, în clipa prezentã mintea dispare ºi în tine nu va exista decât tãcerea, liniºtea totalã, beatitudinea Sinelui. Chiar acum… aici… ce se întâmplã? Când eºti complet tãcut, în acest moment existã doar bucurie, frumuseþe ºi graþie. Pãsãrile îºi continuã trilurile, zgomotul traficului curge ºi el neîncetat, dar, la o privire foarte atentã totul este învãluit în tãcere… ºi ceva “transpirã” între noi… ceva care poate apãrea în momentul actual. Cãlãtoreºte singur - precum un elefant solitar în pãdure. Trãieºte numai în prezent ºi cãlãtoreºte singur - asta dacã nu poþi gãsi un maestru, un prieten adevãrat…
Cu multe secole in urma, in Persia, un fermier asculta fascinat istorisirea unui necunoscut. Povestea era despre un "diamant". Conform povestitorului, diamantul era "o picatura inghetata de lumina", o nestemata atat de pretioasa, incat oricine ar fi descoperit o mina de diamante ar fi fost mai bogat ca un rege. Pana atunci fermierul nu auzise niciodata de diamante, dar acum ardea de dorinta de a pune mana pe o asemenea comoara.
Intamplator el detinea multe ogoare si livezi, fiind un om bogat. Totusi, din clipa in care a auzit de diamante s-a simtit un sarantoc. Nu putea sa aiba singurul lucru pe care il dorea cu adevarat. Gandul la diamantele care asteptau sa fie descoperite undeva in lume nu-i dadea pace nici in somn. De aceea, intr-o buna zi si-a vandut pamanturile si a pornit in cautarea lor. A ratacit, pe rand, prin Africa, Palestina si Europa si, finalmente, a sosit in Spania, batran, zdrentaros si amarat. Coplesit de disperare, s-a aruncat in mare si s-a inecat. In toate calatoriile sale nu zarise nici macar un singur diamant.
Intre timp, in Persia, cel care-i cumparase ogoarele a facut o descoperire neasteptata. El a gasit un diamant intr-un bolovan negru. Cercetarile urmatoare au dezvaluit ca pe acele pamanturi existau literalmente hectare de diamante. Cu timpul, proprietatea respectiva a ajuns sa fie cunoscuta ca mina de diamante Golconda, cea mai mare si mai bogata din lume. Daca fermierul s-ar fi multumit sa ramana acasa si sa se bucure de bogatia sa, comoara la care tanjea ar fi fost toata numai a lui.
Cum se poate obþine fericirea?
Maestrul: Fericirea nu este o stare de atins. Eºti dintotdeauna în starea de Fericire. Dorinþa ta de fericire provine din sentimentul tãu de insatisfacþie. Cine încearcã acest sentiment? Cautã sã afli! Atunci când dormi profund eºti fericit, dar în acest moment nu eºti. Cine este cel care a venit sã se interpunã între aceastã stare de Fericire ºi cea de Ne-Fericire?
Este Eul. Cautã sursa sa ºi vei gãsi Beatitudinea. Nu este vorba de a obþine ceva nou. Va fi suficient sã renunþi la ignoranþa ta, care te face sã vezi cã eºti altfel decât în starea de fericire. Cine este victima acestei ignoranþe? Este Eul. Cautã atunci sursa eului. Când vei ajunge acolo vei vedea cã eul dispare ºi cã doar starea de fericire eternã subzistã. Tu eºti Acela, Aici ºi Acum…
Fiecare om are dreptul dar ºi datoria de a se cunoaºte. A te cunoaºte pe tine însuþi înseamnã a cunoaºte pe Dumnezeu. Iar a cauta pe Dumnezeu aflat în afarã, pãrãsind pe Dumnezeu aflat în interiorul inimii, este ca ºi cum, aruncând o perlã veritabilã, ai cauta apoi o mãrgea fãrã preþ…
Traieste in prezent
Nu-þi cãra cu tine greºelile. Nu te cãi, nu regreta nimic ºi nu te simþi vinovat. Uitã complet de trecut - acesta nici mãcar nu existã. ªi nu te împovãra singur cu griji. Adicã nu te gândi deloc la viitor. Trãieºte în prezent, pentru cã aceasta este meditaþia. Mintea nu ºtie sã trãiascã decât în trecut sau în viitor, în clipa prezentã mintea dispare ºi în tine nu va exista decât tãcerea, liniºtea totalã, beatitudinea Sinelui. Chiar acum… aici… ce se întâmplã? Când eºti complet tãcut, în acest moment existã doar bucurie, frumuseþe ºi graþie. Pãsãrile îºi continuã trilurile, zgomotul traficului curge ºi el neîncetat, dar, la o privire foarte atentã totul este învãluit în tãcere… ºi ceva “transpirã” între noi… ceva care poate apãrea în momentul actual. Cãlãtoreºte singur - precum un elefant solitar în pãdure. Trãieºte numai în prezent ºi cãlãtoreºte singur - asta dacã nu poþi gãsi un maestru, un prieten adevãrat…
Friday, February 9, 2007
Arta imaginatiei
Orice ne imaginam despre realitatea in care traim, aceasta se si intampla.. Este chiar asa de usor? Ne putem imagina abundenta, o stare buna de sanatate, iubirea neconditionata, fericirea si pacea? Daca acest lucru se intampla, atunci de ce nu avem acest lucruri chiar acum? Raspunsul la aceasta intrebare este in acelasi timp si simplu si complex. Raspunsul simplu ne spune ca acest lucru nu se intampla pentru ca noi nu credem cu adevarat ca a avea tot ceea ce ne dorim este cu adevarat atat de usor. Raspunsul complex ne spune ca noi am uitat cum sa practicam arta imaginatiei. Pentru ca a avea in viata noastra tot ceea ce ne dorim, este la fel de simplu ca si invatarea modului de a ni le imagina.
Undeva intre imaginatie si realitate se afla experienta. Experienta ne vine din trecut; si undeva, de-a lungul timpului, experienta noastra ne-a invatat ca nu putem avea tot ceea ce ne dorim, ca viata este grea, ca suferinta (intotdeauna) precede bucuria, iar uneori chiar a suferi nu ne garanteaza faptul ca bucuria va urma. Stim asta pentru ca, la un moment dat ne-am dorit ceva foarte mult, ne-am imaginat ca am obtinut acest lucru si atunci cand a devenit realitate, am fost dezamagiti, sau chiar ne-a provocat suferinta. Asa ca am invatat sa nu mai cerem nimic, sau sa cerem mai putin decat vrem si atunci este de asteptat sa fim nesatisfacuti de rezultate.
Atunci cand credem ca experienta trecuta este definitorie pentru prezent, ne conditionam sa cream un viitor care nu este decat o copie la indigo a trecutului. Atata vreme cat dam putere de realitate acestui fapt, circumstantele noastre prezente vor repeta incontinuu trecutul. Dar, daca ne vom permite sa ne imaginam ceva cu totul diferit, putem schimba si apoi crea o noua realitate pentru noi insine. Pentru ca aceasta sa se intample, trebuie sa facem doua lucruri:
1. sa fim dispusi sa incercam
si
2. sa credem in puterea noastra de a ne imagina realitatea.
Pana cand nu vom face, cu adevarat, efortul de a modifica realitatea proprie, nu vom fi cu adevarat constienti de cat de confortabil ne simtim cu trecutul. Imediat ce incercam sa schimbam ceea ce facem, toate soiurile de frici, temeri si indoieli apar tarandu-se din adancimile subconstientului nostru, aducandu-ne aminte insa ca noi nu suntem fericiti cu prezentul, ca am mai incercat asa ceva si altadata si ca ni s-au intamplat lucruri neplacute. De fiecare data cand incercam sa ne imaginam, sa transformam in realitate visele noastre, trebuie mai intai sa ne ocupam de fricile noastre. Abilitatea noastra de a ne imagina diferite realitati se bazeaza pe ce este mai puternic: frica sau visul nostru. Trebuie, pur si simplu, sa fim dispusi sa incercam, in ciuda la fricilor noastre si sa incepem procesul de imaginare a realitatii noastre.
Experientele neplacute ale trecutului ne pot face sa ne simtim neputinciosi si daca simtim ca viata noastra de zi cu zi ca ne-a iesit de sub control, nu ne vom simti prea capabili sa ne descurcam cu ceea ce am creat deja – ca sa nu mai vorbim de a incerca sa mai cream altceva. Cand ne uitam la puterea noastra personala, din punctul de vedere a ceea ce s-a intamplat pana acum, uitam ca tot ceea ce experimentam acum este ceea ce am creat noi insine. Daca ne vom amintim ca ne-am simtit neputinciosi, atunci cand am creat acele circumstante, vom avea o perspectiva corecta asupra situatiei. Daca luam decizii atunci cand ne simtim neputinciosi, rezultatul va manifesta neputinta noastra. Dar daca luam decizii atunci cand suntem plini de energie, rezultatul va fi complet diferit .
Invatarea artei imaginarii se face prin practica si concentrare. Incepeti cu ceva ca va doriti cu adevarat si imaginati-va ca este parte a realitatii voastre. Simtiti bucuria pe care o veti experimenta cand se va manifesta in viata voastra. Aveti credinta ca tot ceea ce vreti va va fi adus prin gratie divina, exact atunci cand trebuie. Fiti convinsi ca este al vostru pentru ca il vreti si pentru ca Universul ne aduce intotdeauna ceea ce ne dorim. Fiti convinsi ca poate fi al vostru, pentru ca il meritati – Universul nu judeca daca meritam sau nu. In final, amintiti-va ca sunteti extrem de puternici; sunteti parte a Sursei si puterea imaginarii este a voastra, odata ce credeti in ea.
Article Copyright © 2005, 2006. by Jennifer Hoffman. All rights reserved.
Undeva intre imaginatie si realitate se afla experienta. Experienta ne vine din trecut; si undeva, de-a lungul timpului, experienta noastra ne-a invatat ca nu putem avea tot ceea ce ne dorim, ca viata este grea, ca suferinta (intotdeauna) precede bucuria, iar uneori chiar a suferi nu ne garanteaza faptul ca bucuria va urma. Stim asta pentru ca, la un moment dat ne-am dorit ceva foarte mult, ne-am imaginat ca am obtinut acest lucru si atunci cand a devenit realitate, am fost dezamagiti, sau chiar ne-a provocat suferinta. Asa ca am invatat sa nu mai cerem nimic, sau sa cerem mai putin decat vrem si atunci este de asteptat sa fim nesatisfacuti de rezultate.
Atunci cand credem ca experienta trecuta este definitorie pentru prezent, ne conditionam sa cream un viitor care nu este decat o copie la indigo a trecutului. Atata vreme cat dam putere de realitate acestui fapt, circumstantele noastre prezente vor repeta incontinuu trecutul. Dar, daca ne vom permite sa ne imaginam ceva cu totul diferit, putem schimba si apoi crea o noua realitate pentru noi insine. Pentru ca aceasta sa se intample, trebuie sa facem doua lucruri:
1. sa fim dispusi sa incercam
si
2. sa credem in puterea noastra de a ne imagina realitatea.
Pana cand nu vom face, cu adevarat, efortul de a modifica realitatea proprie, nu vom fi cu adevarat constienti de cat de confortabil ne simtim cu trecutul. Imediat ce incercam sa schimbam ceea ce facem, toate soiurile de frici, temeri si indoieli apar tarandu-se din adancimile subconstientului nostru, aducandu-ne aminte insa ca noi nu suntem fericiti cu prezentul, ca am mai incercat asa ceva si altadata si ca ni s-au intamplat lucruri neplacute. De fiecare data cand incercam sa ne imaginam, sa transformam in realitate visele noastre, trebuie mai intai sa ne ocupam de fricile noastre. Abilitatea noastra de a ne imagina diferite realitati se bazeaza pe ce este mai puternic: frica sau visul nostru. Trebuie, pur si simplu, sa fim dispusi sa incercam, in ciuda la fricilor noastre si sa incepem procesul de imaginare a realitatii noastre.
Experientele neplacute ale trecutului ne pot face sa ne simtim neputinciosi si daca simtim ca viata noastra de zi cu zi ca ne-a iesit de sub control, nu ne vom simti prea capabili sa ne descurcam cu ceea ce am creat deja – ca sa nu mai vorbim de a incerca sa mai cream altceva. Cand ne uitam la puterea noastra personala, din punctul de vedere a ceea ce s-a intamplat pana acum, uitam ca tot ceea ce experimentam acum este ceea ce am creat noi insine. Daca ne vom amintim ca ne-am simtit neputinciosi, atunci cand am creat acele circumstante, vom avea o perspectiva corecta asupra situatiei. Daca luam decizii atunci cand ne simtim neputinciosi, rezultatul va manifesta neputinta noastra. Dar daca luam decizii atunci cand suntem plini de energie, rezultatul va fi complet diferit .
Invatarea artei imaginarii se face prin practica si concentrare. Incepeti cu ceva ca va doriti cu adevarat si imaginati-va ca este parte a realitatii voastre. Simtiti bucuria pe care o veti experimenta cand se va manifesta in viata voastra. Aveti credinta ca tot ceea ce vreti va va fi adus prin gratie divina, exact atunci cand trebuie. Fiti convinsi ca este al vostru pentru ca il vreti si pentru ca Universul ne aduce intotdeauna ceea ce ne dorim. Fiti convinsi ca poate fi al vostru, pentru ca il meritati – Universul nu judeca daca meritam sau nu. In final, amintiti-va ca sunteti extrem de puternici; sunteti parte a Sursei si puterea imaginarii este a voastra, odata ce credeti in ea.
Article Copyright © 2005, 2006. by Jennifer Hoffman. All rights reserved.
Thursday, February 8, 2007
Piatra
Distratul s-a impiedicat de ea.
Violentul a utilizat-o ca proiectil.
Intreprinzatorul a construit cu ea.
Taranul obosit a folosit-o pentru a se aseza pe ea.
Pentru copii a fost o jucarie.
Drummond a poetizat-o.
David l-a omorat pe Goliat.
Si Michelangelo a scos din ea cea mai frumoasa sculptura .
In toate aceste cazuri, diferenta nu a fost piatra ci omul!
Nu exista piatra in drumul tau de care sa nu poti profita pentru propria dezvoltare, pentru a construi relatii bazate pe sentimente de iubire, prietenie.
Acest minieseu a fost trimis de catre " wwww.sentimente.ro" ( link in partea stinga)
Violentul a utilizat-o ca proiectil.
Intreprinzatorul a construit cu ea.
Taranul obosit a folosit-o pentru a se aseza pe ea.
Pentru copii a fost o jucarie.
Drummond a poetizat-o.
David l-a omorat pe Goliat.
Si Michelangelo a scos din ea cea mai frumoasa sculptura .
In toate aceste cazuri, diferenta nu a fost piatra ci omul!
Nu exista piatra in drumul tau de care sa nu poti profita pentru propria dezvoltare, pentru a construi relatii bazate pe sentimente de iubire, prietenie.
Acest minieseu a fost trimis de catre " wwww.sentimente.ro" ( link in partea stinga)
Wednesday, February 7, 2007
De unde vine negativitatea
De unde vine negativitatea din interiorul vostru?
Ce creeaza tristetea, frica, nefericirea in viata voastra?
Este o combinatie de multi factori. 98% din umanitate traieste intr-o minciuna, in ceea ce numeste a fi fericire, dar de fapt nu este, insa se teme prea mult ca sa o schimbe. Traieste in mizerie si nefericire, adesea sub povara unui stres foarte mare, deoarece posibilitatea de a schimba acea situatie este prea infricosatoare pentru ea.
Memoria sufletului din subconstient contribuie de asemenea la starea de nefericire si tristete. O purtati peste tot, zi dupa zi, pe tot parcursul vietii. Traiti in frica de schimbare si frica de necunoscut. De fapt, va este frica sa fiti fericiti! Nu v-ati nascut sa fiti nefericiti. V-ati nascut sa experimentati o viata plina de fericire, bucurii, succes, abundenta, dar nu puteti crea toate acestea deoarece Sinele, asemenea unui caine care are un os, mesteca toata energia negativa din trecut si emotiile neexprimate.
Daca ati putea vedea ce ati putea avea in viata, ce ati putea atinge, ce abundenta ati putea manifesta, ati fi foarte uimiti!
Incercati sa va vedeti gandurile in fiecare zi, observati-va Sinele pe masura ce incearca sa va distruga planurile, sperantele, dorintele si visurile.
Deveniti constienti de negativitatea din voi. Apoi, incet, schimbati-va gandurile cu unele pozitive. Creati afirmatii pentru a schimba gandirea veche in una noua.
Traiti-va viata asa cum este menita sa fie traita, nu ca sclavi, asa cum va tine Sinele vostru.
Articolul a fost transmis de la editura For You ( Maytreia )
Ce creeaza tristetea, frica, nefericirea in viata voastra?
Este o combinatie de multi factori. 98% din umanitate traieste intr-o minciuna, in ceea ce numeste a fi fericire, dar de fapt nu este, insa se teme prea mult ca sa o schimbe. Traieste in mizerie si nefericire, adesea sub povara unui stres foarte mare, deoarece posibilitatea de a schimba acea situatie este prea infricosatoare pentru ea.
Memoria sufletului din subconstient contribuie de asemenea la starea de nefericire si tristete. O purtati peste tot, zi dupa zi, pe tot parcursul vietii. Traiti in frica de schimbare si frica de necunoscut. De fapt, va este frica sa fiti fericiti! Nu v-ati nascut sa fiti nefericiti. V-ati nascut sa experimentati o viata plina de fericire, bucurii, succes, abundenta, dar nu puteti crea toate acestea deoarece Sinele, asemenea unui caine care are un os, mesteca toata energia negativa din trecut si emotiile neexprimate.
Daca ati putea vedea ce ati putea avea in viata, ce ati putea atinge, ce abundenta ati putea manifesta, ati fi foarte uimiti!
Incercati sa va vedeti gandurile in fiecare zi, observati-va Sinele pe masura ce incearca sa va distruga planurile, sperantele, dorintele si visurile.
Deveniti constienti de negativitatea din voi. Apoi, incet, schimbati-va gandurile cu unele pozitive. Creati afirmatii pentru a schimba gandirea veche in una noua.
Traiti-va viata asa cum este menita sa fie traita, nu ca sclavi, asa cum va tine Sinele vostru.
Articolul a fost transmis de la editura For You ( Maytreia )
Intilneste-te cu tine, cel din viitor
Imagineaza-ti ca pasesti intr-o incapere si te intalnesti cu „tu“, cel de peste zece ani. Ce vei fi purtand? Unde vei fi locuind? Cum va fi fiind stilul tau de viata? Ce masina vei fi conducand? Vei fi conducand vreo afacere? Daca da, cat de mult succes vei fi avand? Care va fi fiind valoarea ta neta?
Ai, in realitate, doar trei alegeri aici, despre felul in care „tu, cel din viitor“ vei fi aratand, si iata in ce consta puterea acestui exercitiu:
1. Undeva intre locul in care te afli acum si un vagabond deprimat, falit si mizer.
2. O clona exacta a felului in care esti acuma – absolut nimic nu s-a schimbat intr-un deceniu.
3. O versiune mai fericita, mai bogata, mai sanatoasa a acestui „tu, cel de astazi“.
Doar un deprimat cu tendinte de suicid ar vizualiza numarul unu. Numarul doi spune, de fapt, ca nu se va schimba nimic; nu vei creste in urmatorii zece ani, nu vei deveni mai bogat, mai fericit, mai intelept, mai sanatos – nicicum. „Tu, cel de maine“, nu vei fi cu nimic diferit fata de „tu, cel de azi“.
Astfel ca ramane doar numarul trei, iar daca ai ales aceasta varianta, nu-ti ramane decat sa sustii aceasta viziune stralucitoare a „viitorului tu“ cu toata forta imaginatiei tale.
Daca ti-ai imaginat cum vei arata in urmatorii zece ani, iata aici un truc dragut care te poate ajuta sa realizezi cele imaginate.
Intreaba-te urmatoarele lucruri:
„Ce e nevoie sa realizez in urmatoarele 12 luni, pentru a face o realitate din visul meu despre viitor?”
„Ce e nevoie sa fac in urmatoarea luna pentru a porni in aceasta calatorie?“
„Ce pot face in saptamana urmatoare pentru a ma pregati pentru calatorie?“
„Ce pot face chiar acum, astazi, pentru a porni acest proces?“ Vezi cum functioneaza?
E nevoie sa visezi, dar nu este de ajuns. Visele apar intr-o marime mult prea mare ca sa poti creste in ele, iar asta inseamna ca visele sunt prea mari pentru a fi implinite toate deodata. Mintile noastre sunt marginite, si astfel toate proiectele mari trebuie desfacute in fragmente de marimea unei imbucaturi, caci altfel devenim descurajati de dimensiunea sarcinii noastre. Aceasta este una din cheile secrete ale oamenilor de succes. Ei stau neclintiti in fata unor proiecte mari, pentru ca stapanesc tehnica de a le rupe in pasi simpli. Fiecare pas poate fi parcurs usor si poate fi implinit intr-un timp variind intre cateva ore si cateva saptamni.
Spre a face diferenta, este util sa analizezi situatia oamenilor care sunt blocati, atat financiar cat si in spirit, doar daca iti permiti sa eviti aceste erori. Aceste constatari se bazeaza pe exerienta mea de doua decenii de lucru, atat cu castigatori, cat si cu temporar perdanti in jocul vietii.
1. Sunt speriati. Vietile lor sunt dominate de frica. Ei vad lumea ca pe un loc infricosator, inspamantator si tanjesc dupa siguranta, monotonie, mediocritate. Ei isi doresc ca fiecare zi sa fie la fel ca cea dinainte si sunt speriati si suparati daca si o cat de mica schimbare rupe monotonia zilelor lor.
2. Le lipseste cu totul capacitatea de vizualizare. Daca sunt rugati sa vizualizeze persoana lor in viitor, se vor uita fara rost la tine. Nu se prefac. Nici macar nu inteleg ce vrei sa spui cu acest exercitiu. Daca ii fortezi sa incerce, se vor intoarce cu nimic altceva decat cu un gest de neputinta.
3. Presupunand ca ai putea sa scoti vreun vis de la ei (de exemplu, sa isi doreasca sa valoreze intr-o buna zi un milion de dolari), ar fi cu totul incapabili sa mearga inapoi de la acel punct pana in prezent si sa sugereze actiuni pe care ar trebui sa le faca pentru a ajunge sa implineasca visul. Din nou, ei nu se prefac. Exista prezentul; exista viitorul; iar intre acestea, un spatiu cascat, fara fund – o pauza.
4. Chiar daca ai scrie pasii de la 1 la 100, cu o patratica de bifat langa fiecare, le lipseste cu totul disciplina, pana si de a porni sa implineasca acest lucru, ca sa nu mai vorbim de a completa pasii. La cea mai mica cadere sau comentariu negativ de la un prieten, vor renunta. In orice situatie care cere o alegere intre a lucra pentru un viitor mai bun si o bonificatie momentana, vor alege invariabil bonificatia momentana.
Dar, sper, ca acesta nu esti tu. Daca te recunosti in cele scrise, atunci nu te amari, pentru ca este posibil sa te schimbi si sa iesi din acest model de „blocaj“ in care te afli.
E nevoie sa dezvolti obiceiurile unui invingator. Vrei sa te bucuri de ziua de astazi, dar te asteapta un viitor si mai bun.
Pentru a face acest lucru, trebuie sa te modelezi dupa imaginea unui castigator – oameni care au realizat lucruri marete in viata. Vorbesc aici despre “invingatori“ si „perdanti“, dar nu vreau sa spun „perdanti“ in sensul uzual defaimator.
Printr-un „perdant“ vreau sa denumesc o persoana care, prin propria definire a castigului si a pierderii, ajunge destul de departe de ceea ce vrea sa realizeze. Printr-un „castigator“ denumesc o persoana care, prin propria sa definire a castigului si a pierderii, inainteaza in joc si realizeaza ceea ce a pornit sa realizeze.
Asa opereaza un castigator:
1. Sunt curajosi. Ca toate fiintele umane, ei percep frica, dar o au in stapanire si sunt capabili sa se ridice deasupra ei. In timp ce iau la cunostinta ca exista oameni si locuri inspamantatoare pe pamant, in general ei vad lumea ca pe un loc plin de bunatate, plin de mari posibilitati si de oameni minunati. Acesta este un principiu vital. Castigatorii vad lumea ca fiind in principal plina de bunavointa, cu cateva parti rele. Perdantii vad lumea ca fiind in principal rauvoitoare, avand cateva parti bune.
2. Sunt buni vizualizatori. Ei au capacitatea de a-si imagina viitorul, adesea in detalii glorioase, in detalii tehnicolor. Au un respect de sine inalt si stiu ca merita mai mult decat au in prezent. Pentru ei, viata este o aventura incitanta, care merita sa fie traita din plin. Spre diferenta, perdantii vad viata ca pe o povara ingrozitoare care trebuie cumva „dusa la capat“ cu cat mai putina durere posibil.
3. Sunt inteligenti, rationali si logici. Daca au un vis despre viitor, ei cunosc tehnica secreta prin care pot sa il implineasca. Visele de astazi sunt realitatile de maine. Ei stiu ca proiectele mari nu pot fi parcurse de mintile umane marginite, daca nu sunt fragmentate in bucatele care pot fi prelucrate, imbucate. Ei sunt capabili sa lucreze inapoi, dintr-un vis din viitor inspre ziua de de astazi, si sa faca o lista cu pasii logici pe care trebuie sa ii faca pentru a-si implini visul.
4. Dupa ce au scris pasii care sunt necesari pentru a-si atinge scopurile, stiu de ce este nevoie imediat. De actiune. Pana la acest moment, toate planurile lor nu sunt mai mult decat eter fierbinte. Actiunea este cea care impamanteaza circuitul si ii permite curentului sa curga. Ei stiu ca drumul va fi lung si greu. Orice vis care merita efortul va implica o munca sustinuta, efort concentrat si ceva suferinta pentru a fi implinit. Ei au nevoie de inca o calitate in plus. De disciplina. Ea le permite sa continue sa mearga in timpul caderilor, atunci cand lista pare prea lunga si cand altii aduna batjocura si rasete pe seama eforturilor lor.
Articolul apartne d-lui Stuart Goldsmith, creator al The Midas Method si mi-a fost trimis de d-na Monica Visan, de pe siteul www.editura-foryou.ro ( gasiti linkul in partea stinga)
Ai, in realitate, doar trei alegeri aici, despre felul in care „tu, cel din viitor“ vei fi aratand, si iata in ce consta puterea acestui exercitiu:
1. Undeva intre locul in care te afli acum si un vagabond deprimat, falit si mizer.
2. O clona exacta a felului in care esti acuma – absolut nimic nu s-a schimbat intr-un deceniu.
3. O versiune mai fericita, mai bogata, mai sanatoasa a acestui „tu, cel de astazi“.
Doar un deprimat cu tendinte de suicid ar vizualiza numarul unu. Numarul doi spune, de fapt, ca nu se va schimba nimic; nu vei creste in urmatorii zece ani, nu vei deveni mai bogat, mai fericit, mai intelept, mai sanatos – nicicum. „Tu, cel de maine“, nu vei fi cu nimic diferit fata de „tu, cel de azi“.
Astfel ca ramane doar numarul trei, iar daca ai ales aceasta varianta, nu-ti ramane decat sa sustii aceasta viziune stralucitoare a „viitorului tu“ cu toata forta imaginatiei tale.
Daca ti-ai imaginat cum vei arata in urmatorii zece ani, iata aici un truc dragut care te poate ajuta sa realizezi cele imaginate.
Intreaba-te urmatoarele lucruri:
„Ce e nevoie sa realizez in urmatoarele 12 luni, pentru a face o realitate din visul meu despre viitor?”
„Ce e nevoie sa fac in urmatoarea luna pentru a porni in aceasta calatorie?“
„Ce pot face in saptamana urmatoare pentru a ma pregati pentru calatorie?“
„Ce pot face chiar acum, astazi, pentru a porni acest proces?“ Vezi cum functioneaza?
E nevoie sa visezi, dar nu este de ajuns. Visele apar intr-o marime mult prea mare ca sa poti creste in ele, iar asta inseamna ca visele sunt prea mari pentru a fi implinite toate deodata. Mintile noastre sunt marginite, si astfel toate proiectele mari trebuie desfacute in fragmente de marimea unei imbucaturi, caci altfel devenim descurajati de dimensiunea sarcinii noastre. Aceasta este una din cheile secrete ale oamenilor de succes. Ei stau neclintiti in fata unor proiecte mari, pentru ca stapanesc tehnica de a le rupe in pasi simpli. Fiecare pas poate fi parcurs usor si poate fi implinit intr-un timp variind intre cateva ore si cateva saptamni.
Spre a face diferenta, este util sa analizezi situatia oamenilor care sunt blocati, atat financiar cat si in spirit, doar daca iti permiti sa eviti aceste erori. Aceste constatari se bazeaza pe exerienta mea de doua decenii de lucru, atat cu castigatori, cat si cu temporar perdanti in jocul vietii.
1. Sunt speriati. Vietile lor sunt dominate de frica. Ei vad lumea ca pe un loc infricosator, inspamantator si tanjesc dupa siguranta, monotonie, mediocritate. Ei isi doresc ca fiecare zi sa fie la fel ca cea dinainte si sunt speriati si suparati daca si o cat de mica schimbare rupe monotonia zilelor lor.
2. Le lipseste cu totul capacitatea de vizualizare. Daca sunt rugati sa vizualizeze persoana lor in viitor, se vor uita fara rost la tine. Nu se prefac. Nici macar nu inteleg ce vrei sa spui cu acest exercitiu. Daca ii fortezi sa incerce, se vor intoarce cu nimic altceva decat cu un gest de neputinta.
3. Presupunand ca ai putea sa scoti vreun vis de la ei (de exemplu, sa isi doreasca sa valoreze intr-o buna zi un milion de dolari), ar fi cu totul incapabili sa mearga inapoi de la acel punct pana in prezent si sa sugereze actiuni pe care ar trebui sa le faca pentru a ajunge sa implineasca visul. Din nou, ei nu se prefac. Exista prezentul; exista viitorul; iar intre acestea, un spatiu cascat, fara fund – o pauza.
4. Chiar daca ai scrie pasii de la 1 la 100, cu o patratica de bifat langa fiecare, le lipseste cu totul disciplina, pana si de a porni sa implineasca acest lucru, ca sa nu mai vorbim de a completa pasii. La cea mai mica cadere sau comentariu negativ de la un prieten, vor renunta. In orice situatie care cere o alegere intre a lucra pentru un viitor mai bun si o bonificatie momentana, vor alege invariabil bonificatia momentana.
Dar, sper, ca acesta nu esti tu. Daca te recunosti in cele scrise, atunci nu te amari, pentru ca este posibil sa te schimbi si sa iesi din acest model de „blocaj“ in care te afli.
E nevoie sa dezvolti obiceiurile unui invingator. Vrei sa te bucuri de ziua de astazi, dar te asteapta un viitor si mai bun.
Pentru a face acest lucru, trebuie sa te modelezi dupa imaginea unui castigator – oameni care au realizat lucruri marete in viata. Vorbesc aici despre “invingatori“ si „perdanti“, dar nu vreau sa spun „perdanti“ in sensul uzual defaimator.
Printr-un „perdant“ vreau sa denumesc o persoana care, prin propria definire a castigului si a pierderii, ajunge destul de departe de ceea ce vrea sa realizeze. Printr-un „castigator“ denumesc o persoana care, prin propria sa definire a castigului si a pierderii, inainteaza in joc si realizeaza ceea ce a pornit sa realizeze.
Asa opereaza un castigator:
1. Sunt curajosi. Ca toate fiintele umane, ei percep frica, dar o au in stapanire si sunt capabili sa se ridice deasupra ei. In timp ce iau la cunostinta ca exista oameni si locuri inspamantatoare pe pamant, in general ei vad lumea ca pe un loc plin de bunatate, plin de mari posibilitati si de oameni minunati. Acesta este un principiu vital. Castigatorii vad lumea ca fiind in principal plina de bunavointa, cu cateva parti rele. Perdantii vad lumea ca fiind in principal rauvoitoare, avand cateva parti bune.
2. Sunt buni vizualizatori. Ei au capacitatea de a-si imagina viitorul, adesea in detalii glorioase, in detalii tehnicolor. Au un respect de sine inalt si stiu ca merita mai mult decat au in prezent. Pentru ei, viata este o aventura incitanta, care merita sa fie traita din plin. Spre diferenta, perdantii vad viata ca pe o povara ingrozitoare care trebuie cumva „dusa la capat“ cu cat mai putina durere posibil.
3. Sunt inteligenti, rationali si logici. Daca au un vis despre viitor, ei cunosc tehnica secreta prin care pot sa il implineasca. Visele de astazi sunt realitatile de maine. Ei stiu ca proiectele mari nu pot fi parcurse de mintile umane marginite, daca nu sunt fragmentate in bucatele care pot fi prelucrate, imbucate. Ei sunt capabili sa lucreze inapoi, dintr-un vis din viitor inspre ziua de de astazi, si sa faca o lista cu pasii logici pe care trebuie sa ii faca pentru a-si implini visul.
4. Dupa ce au scris pasii care sunt necesari pentru a-si atinge scopurile, stiu de ce este nevoie imediat. De actiune. Pana la acest moment, toate planurile lor nu sunt mai mult decat eter fierbinte. Actiunea este cea care impamanteaza circuitul si ii permite curentului sa curga. Ei stiu ca drumul va fi lung si greu. Orice vis care merita efortul va implica o munca sustinuta, efort concentrat si ceva suferinta pentru a fi implinit. Ei au nevoie de inca o calitate in plus. De disciplina. Ea le permite sa continue sa mearga in timpul caderilor, atunci cand lista pare prea lunga si cand altii aduna batjocura si rasete pe seama eforturilor lor.
Articolul apartne d-lui Stuart Goldsmith, creator al The Midas Method si mi-a fost trimis de d-na Monica Visan, de pe siteul www.editura-foryou.ro ( gasiti linkul in partea stinga)
Subscribe to:
Posts (Atom)